Chiar daca ziua mamei mele este pe 17 septembrie (fecioara), am decis cu tine, scumpa mea, sa-i facem o surpriza, sa-i trimitem flori. Am hotarat asta duminica noapte, ca florile sa fie livrate luni, pe 15. De ce nu pe 17? Pentru ca mama e in delegatie de pe 16 pana pe 20.
Zis si facut. Am ales separat florile, am scris adresa, tot… Si am confirmat. Eu am platit cu cardul, tu ai ales sa platesti prin mandat postal (care s-a dovedit a nu fi cea mai inspirata alegere). Ora livrarii am ales-o tot noi.
Evident, seara a batut cineva la usa alor mei si i-a dat mamei buchetul meu de flori. Dupa cum am inteles a ramas mama fara cuvinte si bocea de fericire, nu-i venea sa creada…
De ce doar buchetul meu? Pentru ca la tine era o problema cu mandatul postal, din neatentie sau din nu stiu ce motiv au uitat sa trimita si celalat buchet, plata nefiind confirmata asa repede (desi stiu ca ai stat 2 ore la coada la posta sa platesti si ai scanat chitanta si le-ai trimis celor de la firma cutare).
La ora 8 (romania) a primit mama buchetul meu… Peste inca o ora si jumatate a primit si al doilea buchet, dupa ce ai rezolvat tu treaba cu ei…
*** Eu vazand statusul tau ca erai deprimata si plansesesi ca nu au livrat si buchetul tau, le-am scris astora de la firma un mesaj nu chiar plin de laude… Dar intretimp mi-ai zis ca s-a rezolvat, asa ca m-am calmat si am cerut oarecum si scuze si le-am dorit sa fie fericiti cum e / a fost si mama. ***
Deci totul e bine, daca se termina cu bine… Poate povestesti tu puiutul meu si faza ca te-a sunat mama, etc. Oricum, inchei acest post cu urmatorul mesaj:
” La multi ani mama, iti doresc tot binele din lume si te pup de aici din Danemarca. Sa ai grija de tine. Te iubesc! … PS: Mi-e cam dor de mancarea de acasa… “
Te pup si pe tine ingerasul meu, “ne auzim” maine. Ciao. Te ador mumusetzea mea, take care.
